Gavriil Bănulescu-Bodoni

Scurt Bio

Născut la Bistrița într-o familie de stirpe nobilă, Grigorie Bănulescu-Bodoni (numele de mirean) a urmat studii strălucite la Academia Duhovnicească din Kiev, dar și în școlile grecești din Patmos, Smirna și Chios. Personalitate erudită, cunoscător al limbilor română, greacă, slavonă, rusă și latină, a fost hirotonit ieromonah și ulterior a urcat rapid în ierarhia bisericească.

A fost, pe rând, Episcop de Cetatea Albă și Tighina, Mitropolit al Moldovei (la Iași), dar și Mitropolit al Ecaterinoslavului și Chersonului. După anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus în 1812, țarul Alexandru I l-a numit în fruntea noii structuri bisericești create în regiune, funcție pe care a păstrat-o până la trecerea sa în neființă.

Organizarea Eparhiei Basarabiei

În anul 1813, prin eforturile și insistențele sale pe lângă Sfântul Sinod de la Sankt Petersburg, s-a înființat Eparhia Chișinăului și Hotinului. Mitropolitul Gavriil a insistat ca noua eparhie să beneficieze de o largă autonomie administrativă și religioasă, stabilindu-și reședința la Chișinău — oraș pe care l-a transformat treptat într-un veritabil centru administrativ și spiritual al provinciei.

A reorganizat rețeaua de parohii, a oprit abuzurile administrației civile ruse asupra clerului local și a obținut păstrarea limbii române în slujbele bisericești în primii ani de după anexare, prevenind astfel un val imediat de rusificare agresivă în rândul Bisericii.

Cultură și Învățământ

Cea mai durabilă moștenire a Mitropolitului Gavriil o constituie dezvoltarea instituțiilor de învățământ și tipar. În anul 1813 a fondat Seminarul Teologic din Chișinău, prima instituție de învățământ secundar din Basarabia, unde s-au format generații întregi de preoți, cărturari și viitori intelectuali basarabeni.

De asemenea, în 1814 a înființat Tipografia Eparhială din Chișinău, unde au fost tipărite zeci de mii de exemplare de cărți de cult (Liturghiere, Ceasloave, Evanghelii) și Abecedare în limba română (moldovenească). Datorită acestor tipărituri, limba română a continuat să fie folosită în școli și biserici într-o perioadă de mari presiuni asimilatoare.

Moștenire Istorică

S-a stins din viață la 30 martie 1821 și a fost înmormântat la Mănăstirea Căpriana, a cărei ctitorire și restaurare i se datorează în mare măsură. În anul 2016, Biserica Ortodoxă din Moldova l-a canonizat pe Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, fiind trecut în rândul sfinților cu zi de prăznuire la 30 martie.